Teroare pe acoperis

Samara ajunsese pe acoperisul scolii si privea orasul din departare.

Lina urca scarile, ajungand si ea acolo, apoi inchise usa. Era singurul loc unde era sigura ca nu dadea de profesori...in spcial de cel de sport

Deindata ce Samara o observa , fata se departa cativa pasi de ea.

Lina atinse usa si, murmurand ceva, o ingheta. Se intoarse multumita, insa tresari cand o vazu pe Samara.
-Scuze...credeam ca sunt singura

Deodata usa se dezgheta , insa se bloca.

Lina o privi cam confuza.
-Tu ai facut asta? intreba ea uitandu-se spre Samara

-Da ... nu as vrea sa afle cineva ... zise fata privind in directia opusa Linei , intr-un loc in care se afla cineva intins pe jos.

-Ce s-a intamplat? intreba Lina agitata privind si ea intr-acolo

-O ruda a cuiva vinovat de moartea mamei mele ... zise Samara incet.

-L-ai omorat? intreba ea socata

-I-am facut inima sa se opreasca ... zise fata privind spre oras.

-Dar..., incepu Lina, ezitand, cum...cum ai putut sa-l omori? Puteai sa-l pedepsesti in vreun fel...dar nu sa-l omori.

-Acum 50 de ani , una din rudele lui mi-a acyzat mama ca ar fi o sarlatanca ...

-Si pentru asta trebuia sa-l omori? Numai monstrii si demonii fac asa ceva

-Eu sunt un monstru ...

-Si eu care credeam c-am scapat de probleme..., bombani Lina. De-asta ai venti aici? Sa omori lumea?

-Ca sa ma razbun pentru ceea ce mi-au facut in trecut ...

-Si eu am patit multe dar...nu m-am gandit niciodata sa-i omor pe ce-i care mi-au facut necazuri...ma rog, pe cei care sunt oameni

-Ai avzut Caseta ?

Lina o privi ciudat.
-Ce caseta?

-Eee ... nu conteaza ... ultima una dintre copii era in mana unor pusti ...

-Dar ce era asa special la caseta aia?

-Eu am facut-o ... cu ceva timp in urma ... zise fata zambind usor malefic.

-Si cam cu ce era? intreba Lina, incercand sa-si imagineze ce-ar fi fost pe caseta

-Un blestem ... Oricine vede caseta moare dupa 7 zile ...